Schitul Sihla, Neamt

Situat la 6 km de manastirea Sihastria schitul Sihla este una din renumitele sihastrii ale Moldovei care, asemenea celorlalte vetre isihaste, a intretinut o inalta traire duhovniceasca in tinutul Neamt, dand cativa dintre cei mai alesi sihastri.

Primii sihastrii s-au nevoit la Sihla in secolul  XV  fiind atrasi de singuratatea desavarsita a muntilor si desisul neumblat al codrilor. Prin ascunzisurile muntilor au existat multe chilii-adaposturi de sihastri si paraclise din lemn. Prima biserica din lemn a fost ctitorita de familia Cantacuzino in anul 1741 cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul". Aceasta a dainuit pana in anul 1813 cand Arhimandritul Benedict, staretul manastirilor Neamt si Secu, o reinnoieste cu temelie de piatra si pereti din barne de lemn. In anii 1973 - 1974, pe timpul Mitropolitului Iustin Moisescu, cu sarguinta staretului Manastirii Sihastria, arhimandrit Victorin Oanele, aceeasi biserica este restaurata in intregime. Pictura in  fresca  a fost executata de catre pictorul Vasile Pascu, cu cheltuiala lui Vasile Cardei din Bucuresti.

Este o constructie in stilul clasic al bisericilor moldovenesti, in forma de cruce cu o singura turla deasupra naosului. Interiorul este impartit in altar, naos si pridvor. Catapeteasma sculptata in lemn de tei, poleita cu aur, dateaza din secolul al XVII-lea. Intre anii 1973-1974, biserica a fost restaurata din temelie si s-a pictat in tehnica fresca stil bizantin de catre pictorul Vasile Pascu cu intreaga cheltuiala a domnului Vasile Ciordei din Bucuresti, originar din Bucovina. Dupa 1990 a fost renovata turla bisericii.

Bisericuta cu hramul "Schimbarea la Fata", construita in apropiere, sub stanca, a fost ctitorita in 1763 de Ionita Aga Cantacuzino-Pascanu, in amintirea prietenului sau Ioan Coroiu, mort pe aceste meleaguri la o vanatoare. Este construita in forma de nava, fara abside si turla. Catapeteasma este pictata in ulei o data cu bisericuta, care se pastreaza si azi in starea initiala, in dreapta si stanga bisericutei se afla cate o cladire mica pentru chilii construite mai tarziu, in secolul al XlX-lea. 

Dupa 1990, obstea schitului a construit o cladire din zid, pater si etaj, care are la parter trapeza, bucataria si camara pentru alimente, iar la etaj chiliile. O alta cladire tot din zid, construita pentru chilii, are beci la subsol.

Pe versantul nordic al Muntelui Sihla, pe o carare tainica, se urca la Pestera Sfintei Teodora, unde prin multe lacrimi post si rugaciune s-a nevoit ani de-a randul Cuvioasa noastra Teodora -Pamanteana sau "Aurora Carpatilor", cum mai este numita in popor, ajungand la masura Sfintei Maria Egipteanca. Sfanta Teodora a fost canonizata la 7 august 1992, fiind considerata cea mai aleasa Floare Duhovniceasca. Pentru omagierea vietii ei se spune ca a fost infiintat schitul Sihla in 1725 si tot in amintirea ei schitul infiintat in 1991 in Codrii Pascanilor a primit hramul Sfanta Teodora.
La schitul Sihla de sarbatoarea Sfintei Teodora (7 august), a hramurilor (si nu numai), sosesc multi credinciosi pelerini, unde se roaga aducand laude si multumiri lui Dumnezeu cel in Treime laudat, Maicii Domnului, Sfintei Teodora si tuturor Sfintilor pentru toate darurile primite.

(sursa: www.crestinortodox.ro) 

Biserica dintr-un lemn

 

Drumul spre pestera Cuvioasei Teodora

 Pestera Cuvioasei Teodora de la Sihla